Anda Culişir, profesoară de Biologie, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, Cluj-Napoca – profesor MERITO 2018
10/03/2018
Briena Stoica, profesoară de Limba Engleză, Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, Târgu Mureş – profesor MERITO 2018
10/03/2018

Aniţa Luncan, profesoară de Chimie, Colegiul Național “Emanuil Gojdu”, Oradea – profesor MERITO 2018

Totul în jur e chimie

„Pentru mine, chimia este o disciplină pusă în slujba omului.”

 

Cele opt fete și 19 băieți de la a VII-a A intră buluc în laboratorul de chimie al Colegiului Național „Emanuil Gojdu”, din Oradea. Se așază câte doi, trei la mesele albastre, fiecare cu un stativ de eprubete și o tavă cu 40 de sticluțe cu substanțe. După un semestru întreg aproape numai de teorie, urmează prima oră de experimente.

Profesoara Anița Luncan, o femeie subțire, tunsă scurt și cu ochi albaștri, stă în picioare, în spatele catedrei. Pantofii cu puțin toc și pantalonii la dungă îi alungesc statura minionă, iar eșarfa din mătase, rulată la baza gâtului, îi dă un aer elegant. Pe catedră are o tăviță cu șase substanțe de diferite culori: bleu, albastru de Voroneț, turcoaz, brun-roșcat și două nuanțe de negru. Profesoara îi invită pe toți să se apropie.

– Această substanță cristalină albastră, cu formula aia, cum se citește?, îi întreabă.

– Sulfat de cupru, răspund câțiva elevi.

– Dar cum se numește popular? Piatră vânătă. V-am spus că se folosește la stropitul viței de vie, a roșiilor, a castraveților.

Luncan are 59 de ani și predă chimie la Gojdu din 1990, la gimnaziu și la liceu. La început, le vorbea elevilor într-un limbaj academic, cum învățase la facultate, dar și-a dat seama că era peste puterile lor de înțelegere. Apoi a început să folosească expresii și exemple din realitatea lor, astfel încât aceștia să poată lega chimia de ceva ce știu deja.

„Pentru mine, chimia este o disciplină pusă în slujba omului”, spune ea. Îi învață cum să-și aleagă o cremă, când au în programă lecții despre PH, cum să aleagă un produs în funcție de substanțele de pe etichetă, ba chiar de ce să se ferească de droguri. Când le explică diferența dintre noțiunile de chimie „necesar” și „consumat”, le dă exemplul spotului în care ni se recomandă să consumăm zilnic doi litri de lichide.

La prima oră pe care o are cu o serie nouă de elevi, în clasa a VII-a, Luncan caută să facă o introducere cât mai atractivă. Le spune că pot găsi chimie peste tot în jurul lor – „de la culoarea fluturilor, la mirosul florilor, până la procesele biochimice din noi”.

Apoi, încep experimentele în laborator: „Din astea cu hocuspocuspreparatus și să amesteci două culori diferite și să obții una nouă”.

Luncan s-a născut în satul arădean Almași a primit numele de „Anița”, o combinație a numelor bunicilor, Ana și Nița. Din părinți țărani, dar cu tatăl căruia i-ar fi plăcut să devină învățător, fata a învățat să citească dinainte să meargă la școală. Spune că a fost o elevă silitoare și curioasă și că și-a propus încă din clasa I să devină intelectuală, pentru că a auzit de la tatăl său că așa ar putea avea acces la teatru, cinema și bibliotecă.

„Mă apostrofau profesorii de liceu că vârsta «de ce»-urilor se cam termină pe la cinci ani, iar eu într-una întrebam «De ce?». N-am înghițit nimic nemestecat, nelămurit”, spune acum profesoara. „Trebuia să înțeleg, să mi se așeze foarte ordonat în minte.”

După ce a făcut școala generală în sat, a plecat la Sebiș, un orășel aflat la 17 kilometri de casă.Hotărâtă să urmeze o facultate de matematică sau de informatică, din clasa a V-a s-a dus la toate olimpiadele județene de matematică și cel mai bun loc pe care s-a clasat vreodată a fost V. Apoi, în clasa a X-a, profesorul i-a dat o notă de 3, pe care ea a considerat-o nemeritată, așa că nu s-a mai dus la pregătiri. În schimb, a găsit susținere și încurajare la profesorul de chimie.

„Îmi spunea: «Extraordinar, ai o rezolvare originală o problemei!”, își amintește ea. „Pentru că nu se poate chimie fără matematică și cum aveam bazele la mate, sigur că pe el îl fascinam cu rezolvarea.”

Când a participat la Olimpiada Județeană de Chimie, în clasa a XI-a, a ieșit pe locul III, la un loc distanță de Olimpiada Națională.

A dat admitere în 1977 la Facultatea de Chimie din Cluj, fără să facă meditații, și la scurt timp și-a dat seama că are o bază solidă de cunoștințe, iar fata de la țară a început să capete încredere în ea. A fost cooptată într-un colectiv de cercetare încă din primul an, ceea ce îi garanta, după absolvire, un loc de muncă în domeniu. Însă Luncan făcuse și practică pedagogică și începuse să îndrăgească lucrul cu copiii.

A ales să devină profesoară și a obținut un post în Oradea, la Liceul Industrial „Solidaritatea”. Visa ca după cei trei ani de stagiu să se mute la Arad, dar s-a îndrăgostit de oraș și de atmosfera din școală, unde a dat peste o gașcă de proaspăt absolvenți de facultate cu care făcea „niște chefuri de zile mari”.

În 1990, a câștigat concursul pentru un post la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”. Avenit cu experiența exemplelor practice, le-a explicat elevilor cum să învețe logic, astfel încât rezultatele au apărut deja din primul an: doi participanți la Olimpiada Națională de Chimie.

Acum, după aproape 30 de ani de când predă aici, elevii săi au avut peste 100 de participări la Olimpiada Națională și au câștigat 12 medalii de aur, argint și bronz la Olimpiadele Internaționale de Chimie și de Științe pentru Juniori.

Cel mai recent este Andrei Bădulescu, acum în clasa a XII-a, care a câștigat în 2014 medalia de bronz la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori, din Argentina. Anul trecut, la inițiativa lui Andrei, au desfășurat împreună cu încă patru colegi proiectul „Chem4Fun”. Au mers în șase sate din zonă, unde nu sunt laboratoare de chimie, și au făcut experimente distractive cu copiii.

„Întotdeauna doamna profesoară a reușit să prezinte noțiunile într-o manieră mai interesantă, să ni le explice dincolo de nivelul pe care l-ai putea obține pur și simplu rezolvând subiecte în disperare sau citind o carte”, spune Andrei. „A făcut informațiile mai atractive.”

Luncan recunoaște că mereu a avut o aplecare spre elevii care vor să facă performanță. Și anul acesta, face pregătire pentru olimpiadă cu 24 de elevi, din clasa a VII-a și liceu. O interesează însă și copiii care nu au acces la resurse, cum sunt cei de la țară. Așa că vara, când petrece mult timp în casa părintească, îi ghidează pe copiii din sat care îi cer îndrumarea. Acceptă, în schimb, doar produse pe care știe că le are omul în bătătură sau o mână de ajutor în grădină.

Clasa a VII-a A învață azi despre masă moleculară, masă molară și mol. „Poți să cântărești mai puțin de jumătate de mol”, le explică ea. „Dar molecula n-ai cum s-o tai în bucăți mai mici, nici măcar cu drujba.”

Luncan stă mereu în picioare, în dreptul primei bănci de la geam. Îi întreabă din lecțiile din urmă, scoate câte doi elevi la tablă, în timp ce le cere celor din bănci să rezolve singuri. „Ei spun că eu am un sistem turbo, adică fac multe lucruri într-o oră. Pentru că altfel se plictisesc.”

Crede că le-a câștigat încrederea elevilor arătându-le că e corectă. Când le dă lucrare, verifică acasă greșelile și notează pe foi punctajul, dar adună punctele cu ajutorul elevilor. Se ține de cuvânt când spune că îi va da nota 1 celui care copiază sau că îl va lăsa pe altul corigent, dacă nu învață. În schimb, îi încurajează să îi verifice calculele, își cere scuze când greșește și le mulțumește de fiecare dată când ies la tablă.

Odată, în primii ani de predat, când un elev i-a sugerat o rezolvare mult mai ușoară decât a ei, i-a spus: „Doamne, dar tu ești mai deștept ca mine!”. De atunci, le povestește tuturor elevilor lecția pe care a primit-o.

Pentru experimentul de astăzi, Luncan îi îndeamnă pe copii să caute pe tavă clorura de mercur și iodura de potasiu. Unul toarnă în eprubeta din stativ un mililitru de clorură, apoi altul adaugă câteva picături de iodură. Obțin o substanță portocalie și toți sunt uimiți. Al treilea toarnă în continuare iodură de potasiu, la îndrumarea profesoarei, iar soluția devine incoloră. Doi băieți din ultima bancă își fac un selfie cu eprubeta, Luncan face o glumă și toată clasa râde. A fost primul experiment pe care l-au făcut singuri, un pas important spre universul chimiei.

Text de Oana Racheleanu

Foto de Doria Drăgușin

16 Comments

  1. Toderica Cornelia spune:

    Felicitări!!! Multe împliniri!! Succes în continuare!!! Păcat că astfel de oameni , dascăli adevărați sunt foarte puțini !!!! Copiii mei cred că sunt oameni care au reușit în viață și pentru că au avut șansa de a fi elevi ai doamnei prof.Anita Luncan !!! Mulțumesc mult!!! Atunci au învățat că dacă muncesc, totul este posibil!!!!

  2. Georgiana spune:

    Un profesor extraordinar, mereu zambitoare, mereu atenta si corecta. Imi amintesc de cele mai multe ori ce frumoase explicatii primeam, biscuitii reprezentati in chimie au fost si sunt cele mai frumoase amintiri ai anilor de liceu.
    Sunt mandra ca am fost eleva dansei.
    Un om exceptional!

  3. Sorohan Vasile spune:

    Felicitări! O profesoară de excepție. Ma bucur pentru tine, Anita! Sanatate si succese în continuare!

  4. Nely spune:

    Felicitări! Doamna Anita Luncan mi.a fost dirigintă in anul 1990 ,eram clasa a 10.a si mi.a rămas in minte si in suflet ,datorită sincerității si exigenței pe care o respira.Mult succes si multă sănătate si putere de munca!

  5. Nely spune:

    Felicitări! Doamna Anita Luncan mi.a fost dirigintă in anul 1990 ,eram clasa a 10.a si mi.a rămas in minte si in suflet ,datorită sincerității si exigenței pe care o respira.Mult succes ,multă sănătate si putere de munca!

  6. Neli spune:

    Anița Luncan, un profesor care și-a lăsat amprenta pe fiecare elev cu care a intrat în contact, un profesor care a marcat și marchează încă viitorul copiilor care au iubit și iubesc chimia, un profesor care s-a implicat trup și suflet multor generații, un profesor despre care nu îți permiți să vorbești decât la superlativ.

  7. Lenuta spune:

    Consateana mea! Am vizitat-o acum doi ani acasă la Almas! O fata minunată și în copilărie și acum ! Unora le rămâne sau nu le rămâne ceva frumos din copilărie, tinerețe chiar ! Anitei i-a rămas totul !!! E la fel de frumoasa,de amabila,harnica,drăguță. ..Și as putea continua epitetele care i se potrivesc ca o mănușă! Chiar îmi amintesc cu plăcere de ea din copilărie și nu mare mi-a fost mirarea ca deși au trecut anii peste ea,minunea din sufletul ei a rămas neschimbata! Sa fii mereu binecuvântată de Dumnezeu frumoasa fata! Te pup de la Arad ! Felicitări pentru toate realizările tale !!!

  8. Corina Chiosea spune:

    Felicitari din plin, d-na profesoara!! Sa fii dascal cu adevarat, este mare lucru.. este un har!! Va transmit un gand bun si salutari din locurile natale, locul copilariei care ramâne intotdeauna cel mai frumos, acolo intr-un coltișor al inimii

  9. Mioara spune:

    Felicitari si mult succes in continuare Anita ! Intr-adevar ,cu astfel de oameni ne mandrim ! Un om deosebit ,un profesor de exceptie,pentru care nu poti sa ai decat un profund RESPECT !

  10. Precup Teodor spune:

    Felicitări pentru toate realizările tale.

  11. Adina Tomuta spune:

    Sunt si eu unul dintre copiii de la tara, de la casa parinteasca, ce datorita doamnei profesoare Luncan am intrat la facultatea de medicina si azi sunt un medic fericit in Anglia. Dansa este intr-adevar un pedagog in adevaratul sens al cuvantului si m-a ajutat sa inteleg si chiar sa indragesc chimia 🙂 Ii multumesc si ii urez multa sanatate in continuare si putere sa influenteze in bine si alti copii care ii sunt elevi. Adina

  12. Luminița Doicin spune:

    Felicitari! O profesoara si un om cu totul deosebit.

  13. Madalina Vlad spune:

    Felicitări Anita dragă! Îți doresc multa sănătate și împliniri profesionale și personale.

  14. Ana spune:

    A fost dirigintă mea in liceu! O femeie deosebita! Bunul Dumnezeu sa-i dea sănătate!

  15. M spune:

    Am regretat faptul ca doamna Luncan a parasit liceul Soli in 1990. Eram elev in clasa a 10-a si am apreciat-o foarte mult, mai ales ca a fost urmata de o doamna profesoara ce nu stia sa faca altceva decat sa urle. Nu o sa spun numele, chiar daca mi-a ramas intiparit in minte. Multa sanatate sa aveti, la fel si sotului dvs. Cornel, care mi-a predat de asemenea.

  16. Filip Carmen spune:

    Felicitari!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *