Monica Mocanu, profesoară de matematică, Liceul Tehnologic „Costin Nenițescu”, Buzău, profesor Merito 2016
16/12/2015
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați, profesor Merito 2016
22/12/2015

Dorin Fiscutean, profesor de geografie, Colegiul Național, Iași, profesor Merito 2016

Eficiență

 

E luni, 16 noiembrie 2015, și sala Transilvania a Palatului Victoria e plină-ochi. Aici este găzduită premierea elevilor și profesorilor câştigători la concursurile școlare internaționale.

Elevii, vreo 250, liniștiți dar nu timorați, aranjați dar nu la patru ace, zâmbitori dar nu euforici, stau pe scaunele negre, dau like-uri prietenilor de pe Instagram și Facebook sau așteaptă pur și simplu să înceapă, să se întâmple, să se termine. Ziariștii la fel.

Dorin Fiscutean, un prof de geografie de 47 de ani, din Iași, venit la Guvern cu un sacou negru cu cotiere și un papion care încheie cămașa bleu, abia așteaptă și el să se termine ceremonia. Mereu ocupat, foarte organizat preocupat de eficiență, stă cu greu locului timp de două ore în care se strigă nume de elevi, profesori și licee, se strâng mâini, se oferă flori. Știe foarte bine cum merge ceremonia. Pe holurile Guvernului se mișcă relaxat și sigur pe el, dă mâna cu alți profesori, face cu ochiul.

Fiscutean e aici pentru că, de zece ani, e unul dintre cei care antrenează echipa care reprezintă România la concursurile internaționale iGeo (International Geography Olympiad), iar elevii lui au câștigat, și în acest an, medalii.

Dorin Fiscutean e din Archiud, Bistrița-Năsăud. I-au plăcut științele naturale încă de mic, iar profesorul de geografie din gimnaziu, l-a apropiat şi mai mult de materie. „Ne dădea încredere, ne lăuda. Și atunci, oră de oră, fiecare elev se simțea important, ceea ce oarecum fac și eu.”, îşi aminteşte Fiscutean. După ce a terminat liceul la Năsăud, a făcut facultatea de geografie la Iași, unde a cunoscut-o pe soția lui, Cornelia. Fiscutean predă de 18 ani geografie la Colegiul Național din Iași, unde are ore la a X-a, a XI-a și a XII-a, e diriginte la o clasă de a VI-a și are și un curs la universitate, de didactica geografiei. Spune că nu e interesat de o carieră universitară și, deși a fost și director adjunct al Colegiului și a fost și inspector, nu se consideră carierist.

Se prea poate să fie un pic dictatorial, după cum el însuși recunoaște; dar în ora de geografie „Fiscu”, cum îi spun elevii, e în primul rând bine organizat, argumentat și explică fiecare pas al lecției. Încearcă mereu să dea exemple practice. (Având în vedere mișcarea de rotație a Pământului, când va fi o cursă cu avionul mai scurtă, de la Iași la Viena sau la întoarcere? Sau: Un om își construiește o casă cu toți pereții spre nord. Unde e casa? Și după ce aflăm că o astfel de casă nu poate fi decât la Polul Sud, ce fel de specii va vedea omul pe fereastra casei?) Un alt lucru pe care profesorul nu-l uită este să își laude mereu elevii. „Lucrurile trebuie făcute din plăcere, trebuie făcute din pasiune cu simplitate.”

Se prea poate să pară idealist, dar copiii sunt motivația lui și viziunea lui pentru viitor: „Copiii pot schimba lumea, România, și ei trebuie să conștientizeze acest lucru. Ei singuri. Ei trebuie să-i schimbe pe părinți, ei trebuie să schimbe societatea, orașul, cartierul în care locuiesc ei. Ei nu trebuie să stea pe margine.”

Se prea poate să pară puțin excentric, mai ales atunci când pe lucrări scrie note de 14 sau 16. „Cine vrea 10 este la nivelul notei 10, cât spune programa școlară, dar cine vrea notă mai mare de 10 învață mai mult.” Crede în funcția formativă – și nu informativă – a învățământului, şi de aceea dă lucrări legate de aplicații practice și care stimulează elevii să gândească în termeni de cauză și efect, așa cum se dau în alte țări. Uneori folosește și sistemele de notare de acolo: după modelul german, unde ce a mai mare notă e 1 și cea mai mică e 6, litere ca în Statele Unite, sau note până la 20 ca în Franța. „Atunci [apare] dorința fiecărui individ de a performa. «Da, dar parcă vreau să văd tot mai mult. Hai să învăț mai mult.» Și atunci mă întreabă «pot să mă duc și eu la olimpiadă?»”

Cu olimpiada e poveste lungă. Dorin și Cornelia Fiscutean au adus mereu medalii de la concursurile internaţionale de geografie. Anual, olimpicii calificați la olimpiada internațională se strâng zece zile la Iași pentru pregătire intensivă cu cei doi profesori. „Pregătirea este dură, spartană, foarte bine organizată, inclusiv sâmbăta și duminica”, spune Fiscutean despre cantonamentul cu zile de muncă de câte 12 ore. Dacă elevii trebuie să reziste, pentru că „altfel nu se poate”, cei doi profesori fac cu rândul, cel mult două zile la rând fiecare. Altfel, „stai 12 ore și gândești în engleză și-s patru copii extraordinar de deștepți care-ți pun orice întrebare, după câteva zile o iei razna”.

iGeo, concursul internațional de geografie, se organizează din 1996 (din 2012 anual), între câștigătorii de olimpiade naționale cu vârste între 16 și 19 ani. Elevii lui Fiscu studiază geografie după cărțile recent publicate în engleză de Oxford sau Cambridge, sau în celelalte patru limbi străine (spaniolă, franceză, rusă, polonă) stăpânite de Cornelia Fiscutean. Întotdeauna fac și cinci-șase simulări de aplicații practice specifice zonei în care olimpiada e găzduită.

În ultimii ani, românii au concurat cu Singapore, Polonia şi Croația. Rivalitatea cu Singapore pare să-l stimuleze Fiscutean. „[Au] un liceu specializat unde fac 10 ore de geografie pe săptămână. Noi facem una. Și au un sistem foarte bine pus la punct, la ei totul este aplicativ. Dar i-am bătut și anul acesta, i-am bătut și în Japonia, [în 2013]”, spune mândru.

2013 a fost anul cu cele mai mari succese ale echipei României. Atunci, în Japonia, echipa soților Fiscutean a luat trei medalii de aur și s-a clasat pe locul I în toate clasamentele. În 2014, în Polonia, românii au ieșit pe locul trei în lume, cu două medalii de aur, una de argint și una de bronz. Anul acesta, în Rusia, cu o medalie de aur, două de argint și una de bronz, echipa a ieșit pe locul II sau I, în două clasamente făcute după puncte, respectiv medalii.

În august 2015, olimpiada a fost organizată la Tver, un oraș rusesc aflat la două ore de Moscova, şi a inclus o probă scrisă, o probă multimedia, și două probe practice. Una din cerințele practice, care presupun de obicei ieșiri pe teren pentru observații directe, a fost un proiect de dezvoltare pentru o zonă din jurul orașului. „Elevul trebuia să știe și un pic de cartografie, un pic de arhitectură, […] trebuia să-și dea seama de fiecare resursă în parte, inclusiv energia solară sau eoliană. Să aibă capacitate de sinteză. Să spună: […] acolo vă faceți casele, acolo puteți să captați energia eoliană, acolo trebuie să vă faceți șoseaua, fără să poluați, fără să deranjați.” O altă cerință practică a fost calcularea densității populației dintr-un cartier al orașului și a necesitat cunoștințe de matematică, abilitatea de a interpreta grafice și imagini, orientare în spațiu și timp.

În 2016, olimpiada va avea loc la Beijing, iar Fiscutean a început deja să se gândească la subiecte posibile pentru proba practică, legate de geografia urbană a metropolei gazdă.

Nu prea-ți vine să-l crezi pe Dorin Fiscutean, cu atitudinea lui hotărâtă, când spune că anul trecut s-a gândit să renunțe la învăţământ pentru că avea senzaţia că a făcut destul şi a obosit. „Dar vin copiii din spate și nu te lasă: «domnul profesor, noi când facem, dar pentru pregătire când facem? Ce trebuie să citesc pentru a mă califica la națională? Dar la internațională?» Și-atunci te reinventezi, atunci spui «trebuie să merg mai departe».”

E de acord că profesorii nu sunt recompensați conform meritelor. Dar spune că cei care muncesc, nu muncesc ca să fie recompensați. Fața i se luminează de mândrie când vorbește despre foști elevi calificaţi la olimpiade internaționale, sau studenţi la Cambridge. „Dacă m-ar plăti de 20 de ori mai bine, cred că tot așa mi-aș face treaba. Bine, dacă m-ar plăti de 20 de ori mai bine, poate aș avea mai mult timp, aș avea mai multe materiale, dar nu pot să spun că aș face altfel orele.”

E ușor însă de înțeles ce ar face dacă ar avea mai mult timp, dirigintele care vrea disciplină și muncă dar aduce bomboane elevilor, cel care a jucat joia trecută fotbal cu ei, cel care i-a dus de-a lungul timpului, la teatru, la filarmonică, în excursii, iar sâmbăta și duminica e „pe la școală”, cel care se implică, împreună cu elevii în orice activitate care-i stimulează –World Education Games sau Universul Universităților, iar iarna merge cu ei la schi în Austria. Fiscu le-ar da timpul mai mult tot elevilor.

E al 8-lea an când unul dintre soții Fiscutean vine la Guvern pentru premierea olimpicilor și a profesorilor lor. Anul ăsta Dorin Fiscutean este premiat pentru medalia de argint obținută de eleva lui, Aura Elena Amironesei. Primește florile, diploma și felicitările de la ministru, face fotografii cu colegi și elevi, face cu ochiul, dar vrea eficiență. Se gândește deja la microbuzul care-l va duce înapoi la Iași, unde o s-o ia de la capăt.

Text de Adrian Lungu (DoR)

Foto de Roxi Pop

2 Comments

  1. Anonim spune:

    Dorian Fiscutean, profesor de geografie la CN Iași, e unul dintre cei care antrenează echipa care reprezintă România la concursurile internaționale iGeo(International Geography Olympiad), unde elevii săi câștigă mereu medalii.

  2. tores spune:

    am un copil cu rezultate excelente la liceul la care activeaza domina sa, insa parerea mea e ca e exagerat, ca profesor, adesea extrem de subiectiv, iar sistemul de evaluare si apreciere al dumnealui nu impune decat „no comment” in sens negativ si, din nou, exagerat… mai ales in ceea ce-i priveste pe copiii de la profilul mate info (multumesc celui de sus ca al meu copil nu e la respectivul profil!!!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *