Simona Ivaşcu, profesoară de Fizică, Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, Timişoara – profesor MERITO 2017
22/02/2017
Apreciază un dascăl de Ziua Internaţională a Profesorului
04/10/2017

Vasile Solcanu, profesor de Matematică, Şcoala Gimnazială din Bogdăneşti, jud. Suceava – profesor MERITO 2017

Performanța ca hobby

„Copiii sunt la fel de inteligenți, dar școala trebuie să găsească un alt mod de a li se adresa. Noi mergem după programe și manuale de 20 de ani și asta nu ne ajută deloc.”

La penultima oră de matematică cu a VII-a B înainte de vacanța de iarnă, Vasile Solcanu intră în clasă cu catalogul sub braț, o servietă în mâna stângă și o trusă geometrică de aceleași dimensiuni, în dreapta. „Data trecută ați făcut ora cu domnișoara viitoare-profesoară Mădălina Solcanu și ați vorbit despre linia mijlocie în trapez”, spune el și un zâmbet i se ivește sub mustața șaten deschis.

Solcanu are 59 de ani și e profesor de matematică la Școala din Bogdănești, Suceava. Mădălina e fiica lui, studentă în primul an de masterat la Facultatea de Matematică din Iași, și e cea despre care spune că l-a propulsat în concursuri ca profesor îndrumător. Ea a fost primul elev cu care a participat la Olimpiada Națională de Matematică, în 2009, unde fata a fost la un punct de medalia de bronz. Înainte de asta, încă din 2006, a fost prima cu care a îndrăznit să se ducă la multe dintre competițiile de unde acum nu se întoarce fără premiu.

O parte dintre diplomele pe care elevii lui le-au câștigat sunt afișate la intrarea în școală: Solcanu Mădălina, premiul al II-lea la Olimpiada Județeană de Matematică, 2007; Alexiu Vasile Lucian, premiul I la Olimpiada Județeană de Matematică, 2013; Airinei Andrei Cristian, medalia de bronz la Olimpiada Națională de Matematică, 2014. Între ele, un alt panou cu fotografii de la concursul interjudețean de matematică „Acolada”, destinat copiilor din mediul rural, pe care profesorul l-a înființat în 2005, când Mădălina era într-a V-a. Cât a fost în școala generală, ea a câștigat marele premiu la toate cele patru ediții, fără ca tatăl său să fie implicat în conceperea sau corectarea lucrărilor. Anul acesta, la „Acolada” au participat 126 de elevi din județele Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț, Iași și Olt.

Diplomele de la alte concursuri, câștigate de elevi sau primite de el în ultimii 11 ani, le păstrează acasă în două bibliorafturi. Lui Solcanu i se înseninează fața când vorbește despre elevii care fac performanță și spune că e printre puținii profesori de la sat care au elevi la Olimpiada Națională de Matematică.

Comuna Bogdănești are aproximativ 4.000 de locuitori. În cele trei școli învață în jur de 500 de elevi, iar Vasile Solcanu este profesor pentru 120 de elevi de la școala din centru. În fiecare an are măcar doi elevi cu care participă la concursuri.

Astăzi, recapitulează ce au învățat elevii cu fiica sa, în ora în care el a fost plecat la un concurs. „Cât este aria trapezului?”, iar cei 14 elevi, șapte băieți și tot atâtea fete, încep să șușotească în bănci. „Baza mare”, începe el, „plus baza mică”, adaugă elevii, „ori înălțimea supra doi”, încheie profesorul. Solcanu anunță subiectul noii lecții: „Triunghiuri asemenea”, iar fruntea lată, descoperită de păr, i se încrețește puțin: „Ce credeți voi că înseamnă asta?”. Peste clasă se lasă liniștea, iar câțiva elevi răspund timid: „Au aceeași măsură”, „Care sunt la fel”.

Solcanu îl scoate la tablă pe băiatul blond din prima Vasile Solcanu (3)bancă, pasionat de internet, ca să deseneze două triunghiuri. Băiatul folosește un echer galben, cu latura mică aproape cât antebrațul lui, și un compas cam cât jumătate din tabla magnetică.

Profesorul cere apoi ca cineva să șteargă tabla, scrie o problemă, privește pe deasupra ochelarilor și anunță: „Cine o rezolvă primește 10”. Iar șușoteli, dar nimeni nu îndrăznește să răspundă. Le dă câteva indicații, spune că oferta pentru nota 10 a expirat și scoate la tablă o fată care rezolvase problema în caiet.

Crede că elevii și-au pierdut interesul pentru școală după Revoluție, apoi în mod și mai vizibil odată cu accesul liber la televizor, calculator și telefon mobil. „Copiii sunt la fel de inteligenți, dar școala trebuie să găsească un alt mod de a li se adresa. Noi mergem după programe și manuale de 20 de ani și asta nu ne ajută deloc. Manualele sunt la nivel de performanță, dar masa nu e de performanță.”

Spune că el s-a adaptat și că la clasă nu ridică ștacheta mai mult decât vede că pot elevii. Face exerciții pe care să le
înțeleagă mare parte dintre ei și le stă la dispoziție la școală, dar și în timpul lui liber. Îl pot suna sau vizita oricând. Chiar și așa, elevii nu prea sunt interesați de pregătirea pe care o face gratuit pentru evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a. „Acum 10 ani aveam camerele de acasă pline. Veneau nu numai elevi de-ai mei, ci și de la alți profesori.”

„Anul ăsta am avut o mare bucurie de la două fete de la clasa a V-a. Au venit la mine acasă: «Domnule profesor, n-am înțeles exercițiile astea!». Am lăsat treaba, am mers la mine în birou și le-am ajutat.”

Începe să formeze elevii încă din clasele primare, când învățătoarele îl anunță că au în clasă copii cu aptitudini pentru matematică. El îi testează, apoi fie lucrează direct cu ei, fie le dă învățătoarelor materiale suplimentare.

Cu elevii care participă la concursuri face pregătire vara, gratis, de la sfârșitul lui iulie până la începutul școlii. De luni până vineri, câte patru ore pe zi, uneori chiar fără pauză, căci atmosfera de la pregătire e relaxată și nu îi solicită prea tare, spune el. Când începe școala, face pregătire cu „olimpicii”, așa cum îi numește, câte două ore de trei ori pe săptămână acasă la unul dintre ei și sâmbăta, la el acasă. La cursuri, aceștia nu sunt implicați în activitatea clasei, ci lucrează separat și primesc teme mult mai dificile. „Scopul meu este să-i ajut pe copiii care vor să învețe matematică, iar performanța e hobbyul meu. Dacă n-aș avea activitatea asta, ar fi totul foarte plictisitor.”

El însuși a prins drag de matematică în clasa a IV-a, când profesorul care îl înlocuia pe titularul de catedră i-a pus două note de 10 într-o singură oră. Mai târziu, lucra la matematică tot ce-i pica în mână și se ajuta de creioane și de bețe ca să înțeleagă geometria în spațiu. A făcut liceul la Boroaia, la 10 km de Bogdănești, iar în clasa a X-a a fost transferat într-o clasă specială de matematică, la Colegiul Național „Nicu Gane” din Fălticeni. A participat de două ori la etapa județeană a olimpiadei de matematică, dar spune că n-a luat niciun premiu.

Provine dintr-o familie de țărani, cu mama angajată la CAP și tatăl muncitor la pădure. A fost primul din Bogdănești care a dat la Facultatea de Matematică, la Iași. Apoi s-a întors în satul natal, unde predă din 1982. Una dintre cele mai mari satisfacții le-a avut cu lucrarea pentru obținerea gradului didactic I, pentru că a putut fi creativ. „S-a numit Izometriile planului și spațiului euclidian și am avut ambiția să prezint soluții originale, să găsesc eu o demonstrație.” A lucrat cu atâta pasiune, încât a renunțat să mai meargă la o petrecere de familie atunci când profesorul îndrumător i-a dat, prin telefon, o soluție pentru un punct unde se blocase.Vasile Solcanu (4)

Mădălina a ajuns să fie la fel de fascinată de matematică datorită răbdării și blândeții cu care tatăl său explica exercițiile. „În clasa a V-a, când lucram cu colegi mai mari cu un an decât mine, tata ne lăsa să ne dăm teste între noi, ceea ce era o provocare, pentru că trebuia să căutăm acasă exerciții pentru ceilalți.” Visează ca la un moment dat să lucreze în învățământ, dar înainte de asta vrea să vadă lumea. În vară va pleca în Statele Unite cu programul Work and Travel, apoi plănuiește să se angajeze ca programator și să viziteze Europa. Abia apoi, poate, va fi profesoară de matematică în Iași sau Suceava.

Solcanu spune că misiunea sa este să îi pregătească pe elevi pentru viață, pentru că un bun matematician se descurcă în orice domeniu, gândește corect și face diferența între minciună și adevăr. „Va fi și un bun medic, și un bun inginer. N-am urmărit niciodată ca elevii mei să se facă profesori de matematică.”

 

Text de Oana Racheleanu

Foto de Doria Drăgușin

4 Comments

  1. Tomegea spune:

    Bravo, Vasile! P. Tomegea

  2. Arcip Lucica spune:

    Toată stima, domnule profesor !

  3. Magda Paval spune:

    Ma bucur mult pentru realizarile tale si a Madalinei! Mult succes in continuare! Cu mult drag!

  4. Costică Parfenie spune:

    Felicitări domnule profesor! Să fii sănătos și să te bucuri de realizările copiilor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *