MERITO sprijină profesorii în evaluarea progresului elevilor prin standarde și descriptori de performanță
30/05/2022

Echitate, excelenţă şi incluziune, printre propunerile comunităţii de profesori MERITO pentru noua Lege a Educaţiei

Echitate, excelenţă şi incluziune, printre propunerile comunităţii de profesori MERITO pentru noua Lege a Educaţiei

Îmbunătăţirea şi clarificarea rolurilor Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului, profesionalizarea meseriei de profesor, menţinerea obiectivelor Palatelor Copiilor şi Centrelor de Excelenţă sunt dintre cele mai importante puncte din documentul extensiv ce sumarizează propunerile comunităţii MERITO de îmbunătăţire a noii Legi a Educaţiei. Documentul a fost prezentat astăzi, 4 august, în întâlnirea dintre reprezentanţii comunităţii de profesori şi Sorin-Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei, şi poate fi consultat aici.

Bucureşti (4 august 2022) – Comunitatea MERITO totalizează în prezent peste 90 de profesori din învăţământul preuniversitar public din România, iar unul dintre obiectivele proiectului este de a facilita punţi de comunicare şi consultare între aceştia şi factorii decidenţi în domeniul Educaţiei. În contextul consultării publice privind proiectul Legii învăţământului preuniversitar, am colectat şi centralizat o serie de propuneri din comunitate de îmbunătăţire a proiectului de lege, în vederea creşterii calităţii Educaţiei pentru fiecare copil. Propunerile profesorilor din comunitate sunt fundamentate şi argumentate pornind de la experienţa de practicieni a acestora, pe studii şi analize cercetate în pregătirea propunerilor şi pe consultarea colegilor din şcoli.

Propunerile din documentul prezentat astăzi Ministrului Educaţiei şi echipei de conducere a Ministerului sunt structurate pe 3 domenii, cele mai importante puncte fiind:

📍clarificarea rolurilor Evaluării Naţionale, cu funcţie selectivă, şi a Bacalaureatului, cu rol de certificare a competenţelor-cheie, şi îmbunătăţirea formelor curente ale acestora, fără introducerea examenului de admitere la colegii naţionale sau cu menţinerea probei separate de Limba şi Literatură Română la Bacalaureat;

📍menţinerea actualelor obiective şi activităţi în procesul de optimizare al unor instituţii precum Palatele Copiilor, Cluburile Sportive Şcolare, Centrele de Excelenţă sau Centrele de Resurse şi Asistenţă Educaţională, ţinând cont de rolul şi rezultatele acestora în dezvoltarea copiilor, cât şi de nevoile celor din urmă de resurse adecvate;

📍profesionalizarea meseriei de profesor prin măsuri mai curajoase precum: obligativitatea masteratului didactic sau anilor de stagiatură, la accederea în sistem; selecţia şi evaluarea comprehensivă a profesorilor de către unităţile de învăţământ, pe baza unei grile de criterii calitative şi de performanţă; asigurarea de standarde minime de calitate pentru toate şcolile din ţară; recompensarea suplimentară a profesorilor care aleg să predea în medii defavorizate şi politici publice aplicate pentru ridicarea calităţii şcolilor din comunităţi sărace

📍menţinerea unor clase de filieră teoretică din cadrul liceelor profesionale din mediul urban mic, pentru a facilita accesul copiilor din mediul rural apropiat la astfel de căi de formare;

📍menţinerea posibilităţii înfiinţării claselor de învăţământ simultan, unde accesul copiilor la Educaţie de calitate nu este posibil, şi a claselor / şcolilor de învăţământ special pentru elevii cu cerinţe educative speciale ce necesită un mediu şi resurse adecvate, ţinând cont de interesul superior al acestora;

📍necesitatea unui proces transparent de evaluare pentru disciplinele așa numite vocaționale;

📍eficientizarea procesului decizional la nivelul unităţilor de învăţământ.

“Propunerile au venit pe fondul dezbaterilor din comunitate și a certificării lor prin studii relevante din domeniu. Nu am adus în discuţie cazuri izolate sau doar experienţa de la clasă, ci am încercat să vedem fiecare propunere din mai multe perspective, pentru a ne asigura că opțiunile noastre sunt eficiente pentru fiecare elev, din orice mediu ar proveni acesta. Intenția noastră e să sprijinim îmbunătățirea textului legislativ astfel încât să avem un context coerent, în care să putem oferi educație de calitate, pentru fiecare copil, în fiecare clasă, în funcţie de nevoile acestuia.” Bogdan Raţiu, profesor MERITO de Limba şi Literatura Română la Liceul Teoretic “Bolyai Farkas” din Târgu Mureş şi raportor pe subiectul evaluare şi literaţie, care a făcut parte din echipa de 5 reprezentaţi ai comunităţii la întâlnirea cu Ministrul Educaţiei.

Documentul centralizator cu propunerile comunităţii MERITO şi fundamentarea acestora, pentru îmbunătăţirea proiectului de Lege a învăţământului preuniversitar este disponibil aici.

Întâlnirea dintre reprezentanţii comunităţii MERITO şi ai Ministerului Educaţiei, 4.08.2022 – de la stânga la dreapta: Cosmin Chiriţă (manager MERITO); Bogdan Raţiu şi Laura Felea (profesori MERITO); Antoaneta Bolchiş (Secretar de Stat); Ioana Lazăr (Secretar General); Dana Lica (profesor MERITO); Sorin Cîmpeanu (Ministrul Educaţiei); Sorin Haiduc (profesor MERITO); Radu Szekely (consilier al Ministrului); Antoaneta Luchian (profesor partener MERITO)

Despre proiectul MERITO

Misiunea proiectului MERITO este de a transforma meseria de profesor în România, în sensul de a o recredibiliza şi profesionaliza. Recredibilizăm meseria prin recunoaşterea şi promovarea profesorilor valoroşi, care practică Educaţie de calitate, inclusiv în afara claselor lor. Profesionalizăm meseria prin dezvoltarea acestor profesori şi sprijinul pentru răspândirea expertizei şi bunelor lor practici către colegii din sistem.

Comunitatea profesorilor MERITO numără, în prezent, peste 90 de profesori laureaţi şi parteneri, în a căror dezvoltare investim continuu şi care, împreună cu antreprenorii și managerii din RBL, lucrează ca să multiplice în sistemul de educație bune practici de predare, prin intervenţii de învăţare colaborativă, o voce a profesorilor și printr-o platformă online de dezvoltare profesională relevantă pentru aceştia. Ne-am propus să inspirăm 50.000 de profesori din sistem până în 2030, astfel încât aceștia să poată cultiva adecvat abilitățile necesare elevilor. Detalii complete pe www.merito.ro

Despre Fundația Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Mai multe pe www.rbls.ro.

1 Comment

  1. Șerban Gabriela spune:

    Aceasta este doar o poza electorala!
    Nu exista nicio:

    1) îmbunătățire şi clarificare a rolurilor Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului pe care ministerul sa le accepte, ba chiar s-au propus variante aberante ca admitere personalizata, Bac fără literatura, etc;

    2) profesionalizarea meseriei de profesor nu este o necesitate, ba chiar exista o apariție a d-lui ministru care afirma ca ,,orice posesor de diploma de învățământ superior, poate fi profesor!”;

    3) menţinerea obiectivelor Palatelor Copiilor şi Centrelor de Excelenţă…nu reprezinta un interes pentru noua echipa de la minister.

    De aceea, unele din cele mai importante puncte din documentul extensiv ce sumarizează propunerile comunităţii MERITO de îmbunătăţire a noii Legi a Educaţiei, vor rămâne doar la stadiu de propuneri!

    Ps: Abia aștept sa ma înșel și vreau sa știți ca acest mesaj l-am scris cu mare tristețe în suflet și mi-ar plăcea infinit ca oameni valoroși ca cei care au impresionat o lume întreaga a profesorilor, sa aibă cu adevărat un cuvânt de spus! Însă, ceea ce nu iau în calcul domnii aceștia cu cravata este ca profesorii sunt cei mai inteligenți oameni ai acestei tari și singurii care pot forma alte inteligențe, ce pot urni viata în România!

    Cu infinita dezamăgire, cred ca din masurile propuse, d-l ministru a înțeles ca sens didactic, motivație și necesitate doar…1%! Și chiar dacă procentul ar fi mai mare, modul de punere în practica a propunerilor ar fi defectuos și ar depăși mult competentele echipei ministeriale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *