Directorul, motor al unei școli resursă
„Pentru mine este o onoare să conduc Liceul „Marin Preda” aici, în Odorheiu Secuiesc. Meseria de profesor este o provocare în fiecare zi. Față de ‘92, când am sosit aici, mi-am dezvoltat competențele de organizare, de a fi profesor. Și pe unele le-am descoperit pe parcurs.”
BIO: Ștefan Nuț are ca domenii de expertiză educația fizică, activitățile de animație și educația interculturală. A făcut stagii de formare în Franța și în Elveția și a participat la conferințe și congrese europene de educație fizică. El este și cel care a creat Olimpiada Animatorilor destinată liceelor pedagogice.
„Dacă dragoste nu e, nimic nu e”, scrie mare pe holul de la intrarea în liceu. Directorul Ștefan Nuț apare cu un zâmbet mare, îmbrăcat în trening, cu o legitimație cu numele lui atârnată la gât, ca un fluier. „Nu a spus-o doar Marin Preda, scrie și în Biblie”, punctează el.
Ștefan Nuț a intrat în învățământ în 1992, în același loc pe care astăzi îl conduce – Liceul „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc, Harghita. A început ca profesor de educație fizică, apoi în anul 2000 a devenit director adjunct și din 2017 este director și responsabil de practica pedagogică. „Noi avem un motto”, spune despre ceea ce aplică la liceu, dar și în viața personală: „Să fim mai buni, să facem mai bine!”.
A știut din liceu că se va face profesor de educație fizică. A fost singura lui opțiune, deși atât părinții, cât și profesorii l-au încurajat mereu că poate să aleagă absolut orice. A știut pentru că a făcut schi de mic: ca elev la școala din Toplița, la orele de educație fizică schiau.
Pe pârtie s-a îndrăgostit de sport și a vrut să dea asta mai departe. Mereu a mers pe deviza: accesibilizare versus sportivizare, adică fiecare copil să facă mișcare într-un fel sau altul – fie că joacă badminton, se plimbă prin sala de sport sau participă activ la toate exercițiile dintr-o oră.
„Obții mai multe roade decât câte semințe ai pus, asta se întâmplă în educație”, spune profesorul, gândindu-se că în fiecare generație vede copii care își depășesc barierele și fac performanță. „Ceea ce fac mulți copii în dificultate când au acces la educație noi considerăm o performanță”, subliniază el. „Nu doar olimpicii fac performanță.”
Liceul pe care îl conduce este singura școală cu predare în limba română, pe o rază de 50 de kilometri, și are profil pedagogic. De aceea, cei care își iau diploma aici pot să intre direct pe piața muncii. Sunt trei potențiale căi, explică Ștefan:
- Învățător – Educatoare: specializare vocațională pentru formarea cadrelor didactice;
- Instructor de educație extrașcolară: Specializare care pregătește animatori socio-educativi (adică specialiști în activități de timp liber sau în centrele unde se organizează zile de naștere, afterschool-uri, tabere, centre de vacanță);
- Educator puericultor: specializare care pregătește specialiști pentru creșe și grădinițe.
„Pentru mine este o onoare să conduc „Liceul Marin Preda” aici, în Odorheiu Secuiesc”, spune Ștefan. „Față de ‘92, când am sosit aici, mi-am dezvoltat și competențele de organizare, și de a fi profesor. Și pe unele le-am descoperit pe parcurs”, punctează el. De exemplu, pe cele manageriale și de leadership spune că le-a învățat de când este director, prin proiectele în care se implică.
Un alt atu care diferențiază liceul este legătura pe care o are cu Casa „Sf. Iosif”, un loc unde copiii în dificultate primesc o șansă. „Parteneriatul cu Casa „Sf. Iosif este unic”, explică profesorul. „Nu mai este în țară ceva asemănător.”
La „Sf. Iosif” stau aproximativ 170 de copii din toate județele, „orfani, cu părinți decedați, despărțiți, părinți care i-au abandonat sau au plecat prin străinătate, părinți care n-au studii, cu retard, care nu îi pot îngriji, cu dificultăți financiare, șomeri, bolnavi, inclusiv în pușcărie”, descrie Ștefan situația lor. La „Sf. Iosif”, „copiii sunt găzduiți, crescuți și educați”.
Casa s-a deschis prin 1997, iar capacitatea sa a crescut de la an la an, adaugă el. O parte dintre copii sunt redirecționați prin Direcțiile de Protecția Copilului, dar cei mai mulți sunt identificați de măicuțele greco-catolice și preoții care lucrează aici. Ștefan Nuț descrie simplu acest proces care are loc mai degrabă de la om la om: „Știți, am în comunitate.., uite, o murit, s-o dărâmat acasă, o ars tot, nu mai are unde să fie…” Un lanț al umanității pasate din aproape în aproape.
Iar ceea ce se întâmplă la „Sf. Iosif” nu se rezumă la „acum, aici e mâncare, acolo e patul și du-te dimineața la școală”, ci le oferă și căldura unui cămin. Mulți vin aici doar cu un istoric greu și pleacă cu o poveste de succes pe care și-o scriu singuri, cu susținerea profesorilor și a personalului de la Casă. Conform directorului, aproximativ 160 dintre copiii de la „Sf. Iosif” învață la Liceul „Marin Preda”.
Directorul povestește cum aici, la „Marin Preda”, există „o ofertă care este foarte bine adaptată și care nu doar că se particularizează, dar este și la un nivel ridicat”. Una dintre particularitățile mediului de învățământ de aici este interculturalitatea, care este strâns legată de incluziune, de faptul că aici există elevi de etnii și confesiuni diferite și toți sunt tratați la fel.
Orice elev ajunge aici, indiferent de mediul din care vine, are acces la învățământ de calitate, în limba română. Așadar, nu este o școală doar „pentru români”, ci una care oferă „educație pentru fiecare”. La Marin Preda, unde sunt elevi din toate județele țării, interculturalitatea se vede prin faptul că aceștia nu doar coexistă, ci colaborează, își împărtășesc obiceiurile și se respectă reciproc. Iar acest element nu este specific doar elevilor, ci și profesorilor: unii fac naveta de la Miercurea Ciuc, alții de la Târgu-Mureș sau Brașov, dar sunt și profesori din oraș sau din localitățile din împrejurimi. Un loc în care oricine are șansa de a învăța.
Interculturalitatea este una dintre cărămizile fundației pe care Ștefan Nuț a construit-o aici. În 2004 s-a deschis centrul de educaţie interculturală în care se derulează proiectul „Mozaic – comunicare şi educaţie interculturală în comunităţile multietnice” iniţiat de Fundaţia Pestalozzi.
„Acest proiect îşi propune să încurajeze dezvoltarea aptitudinilor copiilor şi tinerilor de diferite etnii de a comunica şi de a se afirma în cadrul comunităţii pentru ca ei să devină un model de toleranţă şi de înţelegere pentru cei din jur. Acest lucru se realizează sub semnul lui Împreună, concept cheie în proiect”, arată un raport al Ministerului.
Toate activitățile pe care le organizează i-au făcut să devină școală resursă – „au învățat alții de la noi”, explică simplu profesorul. De pildă, sunt un exemplu pentru activitățile extracurriculare pe care profesorii le gândesc și le aduc la clasă. Există și un raport ar Ministerului în care liceul este dat exemplu de „așa da”. Iar într-un an au primit o scrisoare de la o fundație din Elveția cu care au colaborat și care le-a mulțumit că sunt o școală resursă.
Ștefan Nuț povestește că una dintre metodele pe care le-a adus aici și care ulterior a ajuns și în alte școli este ceea ce literatura de specialitate numește design pentru margini, un concept care face ca educația să fie inclusivă și accesibilă pentru toți elevii, nu doar pentru cei buni.
Olimpiada Animatorilor
După ce a urmat cursuri de formare în Franța, Ștefan Nuț este și cel care a fondat Olimpiada Animatorilor, pentru toți cei care urmează profilul pedagogic.
A început, acum peste un deceniu, ca un proiect pentru care el căuta finanțare, iar azi este un proiect finanțat de Minister.
„Zece ani de Olimpiadă sigur sunt. Eu la festivitate tot timpul le zic că Olimpiada n-a început când a apărut în calendarul Ministerului”, afirmă profesorul. „Ea are o copilărie înainte.”
Liceul „Marin Preda”, în calitate de inițiator, a fost implicat activ și în domeniul animației socio-educative, având rol de școală resursă și în acest domeniu. Au fost organizate cursuri atât pentru evaluatorii participanți la Olimpiadă, cât și pentru profesorii însoțitori, ca să înțeleagă mai bine responsabilitățile și modul de desfășurare. Un efect important al acestui demers a fost faptul că profesorii au preluat și adaptat în propriile școli modele de activități observate aici, spune Ștefan Nuț. Jocuri de echipă, de cunoaștere, ice-breakers, scenete – sunt doar câteva dintre activitățile care se întâmplă aici.
În paralel cu competiția, s-a desfășurat și un proces de formare. Participanții au avut astfel oportunitatea de a învăța unii de la ceilalți, pentru că olimpiada se organizează în mod deschis, astfel încât elevii participanți să nu fie izolați, ci să poată observa prezentările celorlalți concurenți din cele două secțiuni, Divertisment și Dezvoltare personală. Scopul principal a fost asigurarea continuității și profesionalizarea animației socioeducative, un domeniu anterior puțin cunoscut. „Nu prea știa lumea și, când auzeau de animatori, toți se gândeau la baruri și la terasele de la mare”, spune profesorul. Dar încet, încet, acum există și o altă percepție, una educativă, punctează el.
Îi este greu să spună unde se termină implicarea unui profesor/director. „Fiecare își stabilește limitele până unde…”, zice și face o pauză. „În cazul meu, ce să zic? Toate activitățile astea fac parte din viața mea și a familiei. Băiatul meu, care a fost elev aici din clasa pregătitoare până la liceu, acum e profesor de educație și practică aici. Iar soția tot aici lucrează, e învățătoare.” Cu alte cuvinte, toată familia sa poartă – și își lasă – amprenta asupra liceului „Marin Preda”.
Tot colectivul de profesori e implicat 100%, spune directorul, de aceea orice învățător sau profesor debutant care ajunge aici intră într-un program de formare, iar liceul oferă asta.
Au început cu PROF, un proiect pe mentorat în cariera didactică implementat prin Minister, iar azi continuă cu PILOT, finanțat prin PNRR, cu accent pe practica pedagogică.
Dincolo de formare și mentorat, directorul crede că, pentru ca un dascăl să rămână la catedră, „e decisiv dacă îi place, dacă e pasionat sau nu. E un lucru care face diferența total să ai coleg sau interlocutor pe cineva care e pasionat sau pe cineva care face că n-are altceva”. Și mai e important cum îngrijește asta, pentru că pasiunea se poate cultiva sau se poate irosi, crede directorul. Iar ca s-o cultivi trebuie să te înconjori de oameni și comunități care își îngrijesc pasiunile, cum e MERITO.
Impactul pe care Ștefan Nuț și modul de predare de la „Marin Preda” îl au asupra elevilor se vede și prin diplomele din biroul său, mai ales prin cele pe care le-a primit de la foștii elevi, cum ar fi Steaua Recunoștinței, o diplomă prin care o fostă absolventă i-a mulțumit că a susținut-o să-și finalizeze studiile și să-și găsească un drum în viață.
Directorul spune că ceea ce își dorește este să șteargă etichetele pe care mulți copii le primesc, pe nedrept, la vârste fragede. Fiecare copil care ajunge la „Marin Preda” prin parteneriatul cu „Sf. Iosif” are „o poveste ca un film”. De exemplu, acum câțiva ani a venit o elevă care nu luase examenul de capacitate și a repetat clasa a VIII-a. „Acum are două facultăți, master, îi la București foarte tare.”
Sau, alt exemplu, un copil care a rămas fără părinți. „Tata în pușcărie că a omorât-o pe mama, el a văzut. Și doi ani a stat undeva în niște grajduri. După aia a ajuns la Casă, a terminat aici liceul, a făcut facultate, master. Acum e unul dintre cei mai tari de la SMURD. Nu vreau să dau nume, dar noi știm poveștile lor și foarte mulți, prin ceea ce se întâmplă aici, au o șansă.”
Text de Andrada Lăutaru
Editor: Sorana Stănescu
Foto: Doria Drăgușin
Începând cu Gala MERITO 2019, acordăm atenţia bine meritată şi managementului şcolar, atât de important în construirea unei culturi organizaţionale performante în Şcoală şi în atragerea comunităţii locale în jurul acesteia, prin premiul Directorul MERITO.
Premiu susţinut în 2026 de Bitdefender, partener fondator al proiectului.