Fac tot ce pot să aduc elevul, concret, în lecție – Anca Enache-Coatu, profesoară de Limba şi literatura română, Liceul Tehnologic Puieşti, jud. Vaslui – profesoară MERITO 2024
29/05/2024
Progrese pentru o viață normală – Antonela Samson, profesoară psihopedagog-logoped, Şcoala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1, Bucureşti – profesoară MERITO 2024
29/05/2024

Vezi cum cresc ei și crești și tu – Adelin Stanciu, profesor de Biologie, Şc. Prof. Gropniţa şi Lic. Univ. „Al. I Cuza”, Iaşi – profesor MERITO 2024

Vezi cum cresc ei și crești și tu, spiritual, emoțional și academic

„Le-am zis încă de la început să fie altfel. Dacă 10 se duc spre dreapta, ca turma, tu să ai curajul să te duci spre stânga. Să fii altfel, să gândești altfel, să rezonezi altfel, să cercetezi, să studiezi.”

BIO: Când ultimii profesori au plecat și paznicul se pregătește să încuie, „profu’ de bio” încă își așază în cancelaria micuță cutiile cu fluturi, cu semințe și boardgame-ul creat chiar de el. Acasă urmează o meditație online de două ore cu liceeni care se pregătesc pentru Medicină, prezentări de actualizat, chestionare de interpretat și de pregătit o vizită la Universitatea „Al. I. Cuza”. Cu o licență în biochimie, un masterat în genetică moleculară și unul în criminalistică, profesorul continuă să se perfecționeze, de la cursuri de design grafic la ECDL Computing.

În prima miercuri după Paște, elevii din clasa a VII-a de la Liceul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au început la biologie capitolul despre sistemul reproducător uman, lecția despre pubertate și schimbările pe care le aduce. În programă îi este alocată o singură oră, dar profesorul Adelin Stanciu știe că va petrecere trei ore pe acest subiect – și chiar mai mult, dacă elevii vor avea nevoie.

Până la scheme colorate și conținuturi propriu-zise, profesorul a început să le vorbească blând despre pubertate și toate emoțiile care vin cu ea, respectiv despre cele două tendințe pe care le au tinerii la această vârstă: fie „să explodeze de fericire”, adică să fie extrovertiți, fie să-și ascundă emoțiile.

Apoi le-a dat un chestionar anonim prin care i-a întrebat dacă ar vrea să studieze elemente de educație sexuală, ca să știe cum să-și construiască următoarele ore. De pe telefon, aproape toți copiii au răspuns că sunt foarte interesați. Mai departe, i-a întrebat, tot online, cu cine vorbesc despre modificările din corpul lor și ce subiecte le-ar plăcea să abordeze (modificări anatomice, schimbarea comportamentului, contracepție, boli cu transmitere sexuală). A fost surprins să afle că foarte puțini vorbesc cu părinții și că informarea are loc de pe net și unii de la alții.

Iar la final i-a rugat să-și exprime acordul/dezacordul față de anumite concepții, precum: „Femeile ar trebui să stea acasă și să crească copii” (majoritatea – dezacord), „Bărbații care stau acasă, iar soțiile lor lucrează, nu sunt normali” (majoritatea – perfect de acord) sau „Și soțul, și soția ar trebui să ajute la gătit și la curățenie în casă” (cam toți –de acord).

Acesta e modul profesorului Adelin Stanciu de a-și adapta orele la nevoile reale ale elevilor, dincolo de programe și planificări didactice. În ora de dinainte, când a făcut la clasa a VI-a igiena aparatului excretor, le-a adus inclusiv un urocultor și le-a spus când ar trebui să recolteze proba pentru laborator, atunci când își fac analizele, și câtă apă ar trebui să bea zilnic, în funcție de greutate (30 ml x numărul de kg).

Iar la ora următoare, la a IX-a, i-a îndemnat să întrebe ChatGPT diferența dintre organismele vertebrate și cele nevertebrate, dar nu oricum, ci în așa fel încât să obțină rezultate cât mai detaliate, nu primul răspuns de pe Google: de exemplu, „Sunt un om de știință, vreau să știu diferența dintre vertebrate și cele nevertebrate. Știu că principala diferență e legată de coloana vertebrală. Mi-ai putea da mai multe informații?”.

Uneori, temele pe care le dă profesorul presupun să facă un cont de Instagram pentru o plantă din clasa angiospermelor (dovleac, bujor, gutuie), iar alteori elevii primesc puncte pentru cea mai dificilă întrebare pe care reușesc să le-o pună colegilor. Adelin Stanciu face natural trecerea prin teme și abordări diferite și e pregătit pentru toate. La gât are un breloc cu două memory stick-uri cu zeci de prezentări pe care le folosește la ore și pe care le îmbunătățește de la o generație la alta (în total, are vreo 400). Unele dintre resursele pe care le creează sau de unde se inspiră le pune și pe pagina lui de Facebook, Profu’ de Bio.

Când îl întrebi cum a învățat el biologie, răspunsul e categoric și vine cu un zâmbet: „Nu așa”. Ci în manieră clasică, mai mult sau mai puțin urmărind manualul cu degetul. Cu toate acestea, a fost fascinat de mic de biologie și visează și acum să facă Medicina și să fie clinician. Pe sora lui mai mică a îndrumat-o să intre la Medicină, iar serile și în weekend face meditații online cu elevi din toată țara care vor, în general, același lucru.

Profesorul Adelin Stanciu își creează singur propriile resurse, de la planșe, la machete de organe și chiar un boardgame pe biologie moleculară, ca elevilor să le fie mai ușor să înțeleagă aceste noțiuni abstracte. Fiecare jucător are un pion, dă cu zarul și, în funcție de căsuța unde ajunge, trebuie să răspundă la o întrebare sau să facă o provocare.

„Dacă ajungi cu zarul pe mitocondrie”, dă exemplu Adelin, „știi că mitocondria oferă energie, iar asta înseamnă că îți dă un boost și poți să înaintezi două căsuțe”.

Adelin Stanciu are o licență în bio-chimie, un masterat în genetică moleculară și unul în criminalistică și se perfecționează continuu. Ai putea crede că învață lucruri fără legătură, dar o legătura există. De exemplu, când profesorii erau în grevă anul trecut, el a început un curs de design grafic și de experiența utilizatorului și asta l-a ajutat să creeze boardgame-ul. Iar datorită masteratului în criminalistică, acum lucrează la un opțional pentru clasa a IX-a, după ce elevii au fost fascinați când le-a povestit despre analiza probelor sau emoțiilor unor persoane.

E adevărat că și elevii de la acest liceu sunt unul și unul și vin cu planuri și ambiții mari, dar Adelin Stanciu știe ce înseamnă să predai și la o şcoală profesională – e vorba de Gropnița, o comunitate dezavantajată, la 38 km de Iași, cea mai apropiată unde și-a găsit post în 2019, când s-a titularizat.

„Când m-a văzut doamna director, mi-a zis: tu sigur vrei să rămâi aici?”, își amintește Adelin. „Că am mai avut profesori care au tot plecat și, după cum văd eu, mâine cred că nu mai ești aici.” Și departe n-a fost. „În prima săptămână recunosc că am vrut să-mi dau demisia de trei ori”, spune profesorul.

A avut mari probleme cu unii copii cu comportament agresiv, aproape delincvent. „La început, n-am știut cum să gestionez lucrurile, nu te pregătește facultatea pentru așa ceva, pentru realitatea din teren în care de multe ori găsești dezinteres și nepăsare.”

Dar a început, pe de o parte, să vorbească unu la unu cu elevii care creau probleme și să afle ce li se întâmplă acasă și de unde vine nevoia de defulare și, pe de altă parte, să conducă prin puterea exemplului. „Nu pot să le spun nu fumați!, dacă eu fumez, sau aveți un stil de viață sănătos!, dacă eu nu am”, spune profesorul. Și, încet-încet, lucrurile s-au mai îmbunătățit, iar experiențele pozitive s-au transmis de la o generație la alta: „Vezi că „profu’ e tare” sau „explică fain” sau „înțelegi”, au început să-și spună  unii altora elevii de aici.

Acum, Adelin Stanciu e și diriginte la Gropnița – în iunie termină prima lui generație și și-au promis că în clasa a XII-a se vor reuni la Brașov, unde au făcut prima lor excursie. „M-am înhămat la o excursie de trei zile cu 11 copii”, spune dirigintele. „Dar e o chestie faină să vezi cum cresc și ei, și crești și tu, spiritual, emoțional și academic.”

Din toamnă va fi titular la Liceul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, primul liceu al unei universități de stat din țară, înființat pentru că acum ceva ani a existat viziunea ca universitatea să aibă toate ciclurile de învățământ.

A început în 2003, cu o grădiniță cu trei copii ai angajaților, apoi în 2007 s-a înființat școala primară, iar anul acesta termină prima generație de-a IX-a. Școala este publică, urmează întru totul programa Ministerului Educației, doar că este sub tutela Departamentului de Învățământ Preuniversitar al Universității.

Deși alegerea de a deveni profesor a făcut-o destul de în pripă, cu două săptămâni înainte de examenul de titularizare, profesorului Adelin Stanciu i-a fost repede clar că e ceva ce i se potrivește. „Am lucrat o perioadă ca voluntar la Centrul de Cercetări Biologice al Universității”, își amintește el. „Dar când m-am văzut într-o cameră cu două aparate, două frigidere, unde toată lumea era ațintită asupra microscopului, am zis că eu nu suport liniștea. Vreau să mă întorc la copii, la gălăgie, la energie.”

E convins că lucrul practic, activitățile de laborator și experimentele pe care le face cu elevii conduc la dezvoltarea manualității lor, la capacitatea de a combina substanțe, de a vedea diferențe de culoare sau de pH. Și, dincolo de asta, e convins că îi poate ajuta să găsească singuri răspunsuri la întrebări, să nu le aștepte de la el, și, mai mult, să învețe să diferențieze un răspuns ChatGPT de unul uman sau o sursă bibliografică reală de dezinformare.

În egală măsură, și el învață de la elevi. A ieșit din facultate cu gândul că va face totul ca la carte, de la planurile de lecție la scris data sus, în partea dreaptă, dar realitatea „distruge toate metodele de pe pământ”. „Am învățat să fiu flexibil, să mă adaptez, să-mi schimb materialele  în funcție de ce se cere”, spune profesorul. „Dacă astăzi mi se transmite: domnu’, mai putem vorbi despre asta data viitoare?, cu siguranță că îmi voi aloca minute bune să mai aduc încă o dată subiectul acela în discuție.”

Text de Sorana Stănescu

Editor: Andrada Lăutaru

Foto: Doria Drăgușin

Premiu susţinut în 2024 de Chimcomplex, partener strategic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *