Grădinița ca un loc de joacă – Florentina Romanescu, profesoară pentru învăţământul preşcolar, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3 Step by Step, Tulcea – Educatoarea MERITO 2023

Grădinița ca un loc de joacă

„Nu mă las deloc, vreau să învăț lucruri. Și eu cred că în fiecare zi învăț ceva de la oricine cu care mă întâlnesc, de la copii, de la părinți. Muncesc pentru fiecare lucru, nu dorm noaptea. Adică sunt într-o frământare continuă.”

Cu o rochie verde cu volane la umeri și o eșarfă asortată, educatoarea Florentina Romanescu mă întâmpină la ușa grupei mari DoReMi și îmi prezintă centrele de lucru specifice grădinițelor step by step.

Pe dreapta, la lădița cu nisip, doi copii plantează flori. Alături au făcut un experiment în care au observat cum dispare coaja unui ou crud dacă este lăsat în oțet. La centrul de artă, Alina, ajutorul de educatoare, lucrează cu câțiva copii la niște planșe cu hârtie creponată, iar la centrul de matematică un băiețel numără fișe. Pe fundal se aude un zumzăit.

„Sunt ca un stup, e semn că se lucrează.”

O fetiță îmi înmânează câteva bancnote de hârtie și mă invită la Muzeul Oului, care se află în spatele clasei, în zona de Construcții, alături de cea de Jocuri de Rol. Mă mai așteaptă acolo doi copii, care mă poftesc politicos în Muzeu și îmi cer 200 de lei pentru intrare. Am doar 161 de lei, câți mi-a dat fetița, dar mă lasă oricum să intru. Ghidul cel peltic îmi prezintă exponatele așezate pe diferite forme geometrice din lemn și marcate cu cifre: ou de dinozaur, ou de struț, ou de găină, ouă prețioase și un ou camuflat. La plecare primesc rest 500 de lei.

Sunt încă prea mici să înțeleagă valoarea banilor, totuși Florentina a făcut cu ei o lecție de educație financiară chiar săptămâna trecută. I-a rugat să aducă fiecare cinci lei din pușculiță și au mers într-un supermarket de unde au putut să-și cumpere ce au vrut, atât timp cât s-au încadrat în buget. Apoi au vizitat o bancă, unde au intrat în sala de ședințe și au observat cum se numără banii.

Nu e nimic neobișnuit să o vezi pe Florentina, alături de Alina și de 30 de pici, defilând pe jos prin oraș. Îi scoate din grădiniță de câte ori are ocazia pentru că vrea să-i expună la diferite experiențe. Merg la bibliotecă atunci când e ziua unui scriitor, la muzee, la acvariu, în parc.

Și nu doar în Tulcea. La Constanța au fost nu doar la Planetariu, cu care sunt obișnuiți, dar și la un atelier de ciocolată și unul de înghețată; la Jurilovca au văzut cum se prepară dulceața de trandafiri, la Enisala au vizitat cetatea, au făcut drumeții pe munte și la pădure

„Chiar dacă am 50 de ani, vreau să țin pasul cu cele tinere”, spune ea. „Nu mă las deloc, vreau să învăț lucruri. Și eu cred că în fiecare zi învăț ceva de la oricine cu care mă întâlnesc, de la copii, de la părinți. Muncesc pentru fiecare lucru, nu dorm noaptea. Adică sunt într-o frământare continuă.”

Merg și la București, dar în calitate de mici artiști. În 2019, educatoarea a făcut un curs cu profesoara de muzică Ana Maria Rusu (profesoară MERITO), unde a învățat elemente de percuție și cum să folosească instrumente muzicale atipice, cum ar fi tuburile boomwhakers.

„A doua zi mi-am făcut cor. De atunci, viața noastră s-a schimbat pentru că am putut să am alte experiențe cu copiii.”

Cu cei din generația trecută, au participat chiar la Festivalul George Enescu. Picii din corul „Voci Dobrogene” aveau cinci ani și au plecat la București fără părinți, doar cu educatoarea, ajutorul de educatoare și o îngrijitoare din grădiniță. Au urcat pe scena Ateneului Român cu corul Madrigal și au cântat „Moș Crăciun”. Iar cu corul grupei DoReMi, au cântat la Opera Națională și la Opera Comică pentru Copii.

„Scopul este de a acumula experiență, de a-și dezvolta niște competențe, de a fi liberi, de a gândi, de a se bucura de lucruri pe care nu le pot face la noi în oraș.”

Dar nici în clasă copiii nu se plictisesc. Materialele sunt așezate la nivelul lor, astfel încât le pot folosi când vor (cu condiția să le ducă la loc), iar într-o zi trebuie să treacă pe la toate centrele. Dacă un copil nu este atras de centrul de matematică, de exemplu, Florentina va lucra cu el fără să-și dea seama.

„Dacă el este la Construcții, fac matematică acolo. Putem să numărăm piesele, să aducem și cifrele, putem să ridicăm blocurile din lemn și să numărăm câte etaje sunt. Putem să facem matematică și la zona de Joc de Rol, unde de obicei gătim, numărând câte linguri de făină și de zahăr punem într-o prăjitură. Există o interdisciplinaritate în toate centrele.”

Florentina se leagă și de tot felul de zile internaționale ca să creeze contexte de învățare. Cum a fost Ziua Lucrurilor pe Dos, în care s-au salutat pe dos, s-au încălțat și s-au îmbrăcat pe dos, iar copiii au spus că a fost cea mai frumoasă zi din viața lor. Sau Ziua Morcovului, pe care n-a ratat-o ca să-i determine să mănânce mai multe legume. Au degustat morcovi și au făcut brioșe cu morcovi.

Uneori, în clasa lor vin și invitați. De exemplu, o nutriționistă a pregătit o gustare împreună cu părinții, iar copiilor le-a vorbit despre mâncatul sănătos. Un stomatolog le-a povestit despre igiena dentară și le-a dat câte un medalion în care să-și spună dințișorii când o să le cadă.

Dar cel mai des vin în clasă părinții. Unul dintre principiile grădinițelor alternative step by step este că părinții sunt parteneri egali în educație. Ei pot să participe oricând la activități, fără ca măcar să o anunțe înainte pe educatoare.

E drept, Florentina face un pas mai departe ca să-i apropie pe părinți. Înainte de Ziua Mamei, a fost cu copiii la Poștă și le-au trimis mamelor invitație la activitatea organizată în cinstea lor. Și nu a fost o serbare clasică, ci cu jocuri, ghicitori și horă, toți împreună.

Toată luna martie a fost dedicată mamelor. Ele s-au programat, pe rând, să desfășoare activități cu copiii: o mămică a făcut brioșe, alta le-a arătat cum tunde la salon, alta le-a citit o poveste. Nici tații nu sunt uitați de educatoare. De Ziua Tatălui, pe 14 mai, se joacă, dansează și gătesc împreună cu copiii. Iar Moș Crăciun, care este întotdeauna soțul Florentinei, ca să nu fie nevoiți să angajeze contra-cost, a venit iarna trecută mai întâi la părinți, apoi la copii.

Vinerea este Ziua Jucăriilor și copiii își aduc la grădiniță câte o jucărie pe care o prezintă, de pe Scaunul Autorului, în fața colegilor. Pentru vinerea din Săptămâna Verde, de exemplu, au avut de realizat împreună cu părinții o jucărie din materiale reciclabile. Tot vinerea cei mici propun tema pentru săptămâna viitoare, în funcție de curiozitățile și preocupările lor, apoi votează.

La Florentina în clasă, competitivitatea nu are loc, ci doar cooperarea. Nimeni nu primește floricele în piept, nimeni nu este mai bun, mai talentat, mai deștept. Și îi învață să se bucure de reușita celorlalți. Când colega lor care face balet are spectacol, merg cu toții să o vadă.

Educatoarea spune că se străduiește mereu să nu repete activitățile, să caute mereu idei noi. Și nu vrea să se culce pe-o ureche. Într-o astfel de căutare de resurse și idei noi, a descoperit Soroban, un soi de abac tradițional japonez folosit pentru calcule rapide și exacte. I-a învățat pe preșcolarii din generația trecută să calculeze cu el, iar unul dintre ei devenise atât de bun, încât făcea calcule complexe în timp ce recita poezii.

O  confirmare că este o educatoare bună este faptul că are 30 de copii în grupă, deși numărul maxim este de 23. Și că a primit un premiu de recunoaștere a activității la Gala „Oameni pentru Tulcea, oameni pentru România”, secțiunea Educație. Sau că a fost propusă ca metodist la Inspectoratul Școlar Județean. Sau că băiețelul cu nevoi speciale de care s-a ocupat cu mare atenție învață acum într-o școală normală.

Dar pentru ea contează mai mult dacă cei cu care lucrează zi de zi o apreciază. Cum s-a întâmplat când părinții i-au făcut o surpriză de ziua ei la un loc de joacă, deși era vacanță. I-au pregătit tort, i-au cântat.

S-a gândit atunci: „Înseamnă că eu chiar sunt valoroasă pentru copiii ăștia și pentru părinți, dacă ei s-au gândit să-mi organizeze ziua de naștere”.

Text de Oana Racheleanu

Editor: Lavinia Gliga

Foto: Doria Drăgușin

Începând cu Gala MERITO 2018, acordăm atenţia bine meritată şi educaţiei timpurii, atât de importantă în dezvoltarea abilităţilor de bază ale copiilor şi parcursul educaţional ulterior al elevilor. Împreună cu Centrul Step by Step, premiem Educatoarea MERITO, dintre profesorii pentru învăţământul preşcolar valoroşi ai României.